Prezenta cercetare își propune să demonstreze că tabăra școlară organizată în mediul montan, prin mutarea nucleului de învățare din spațiul formal (sala de clasă) în cel nonformal și outdoor, nu reprezintă doar o simplă formă de recreere sau o recompensă sezonieră, ci un instrument pedagogic structural cu valențe formative profunde.
Dincolo de componenta turistică evidentă, tabăra montană este abordată în acest studiu ca un laborator social și ecologic în miniatură. Mediul natural, prin imprevizibilitatea și măreția sa, acționează ca un stimul ideal pentru activarea resurselor interne ale copilului, pe care mediul predictibil al clasei nu le poate scoate întotdeauna la suprafață.
ISBN 9978-606-30-6974-1