Elena Amalia Chelea

Trăsătura dominantă a tragicului reiese dintr-o permanentă dualitate: individul şi forţele superioare lui (în Antichitate), individul şi divinitatea, individul şi societatea contrară aspiraţiilor lui, individul şi propriile sale contradicţii interioare. Această luptă este în mare măsură esenţa tragicului. Aşadar, tragicul trebuie înţeles ca expresie a unui conflict, a conflictului dintre eterna sete de absolut a spiritului uman, pe de o parte, şi feluritele limitări sau îngrădiri pe care le are de suportat, pe de altă parte. Această sete de absolut poate fi tradusă prin ambiţia omului de a se depăşi, ambiţie care produce oameni foarte nefericiţi. Ambiţia este cauza tuturor dezastrelor. Tot răul vine din această voinţă de depăşire, din această boală mentală, din această omnipotenţă. Aşa cum afirma Cioran, „totul în om poate fi sufocat, în afara nevoii de Absolut, care va supravieţui distrugerii templelor, precum şi dispariţiei religiei pe pământ.” Neîncetată năzuinţă a fiinţei umane spre absolut va fi permanent generatoare de tragic.
Teoreticienii tragicului au căzut de acord asupra faptului că acesta nu poate fi cunoscut şi apreciat la adevărata-i valoare decât ca fenomen estetic,ca reflectare în operele artistice. De aceea, în capitolele următoare ale lucrării va fi analizat tragicul la nivelul literaturii, mai precis, la nivelul personajelor lui Dostoievski în Crimă şi pedeapsă, ale lui Camus în Străinul şi ale lui Sábato în Tunelul.

Lecturați gratuit Întoarcerea tragicului în literatura modernă. F. M. Dostoievski, Albert Camus, Ernesto Sábato, autor Elena Amalia Chelea

Lucrarea poate fi citită online doar în Librăria Scriitorilor (www.librariascriitorilor.ro).

ISBN 978-606-30-6530-9

Lucrarea de faţă încearcă să evidenţieze şi să clarifice câteva aspecte, tratate ştiinţific şi metodic, legate de discursul liric bacovian, care creează dificultăţi de receptare în rândul elevilor, cunoscându-se faptul că aceştia nu mai au un interes deosebit pentru lectură în general şi cu atât mai puţin pentru poezie.
Obiectivul principal pe care îl propune prezenta lucrare este realizarea unei imagini complete asupra poeziei lui G. Bacovia, pe baza trăsăturilor specifice, a referinţelor critice exprimate în legătură cu acest subiect, precum şi cercetarea proprie în timpul practicii la catedră.
Alături de obiectivul general există şi câteva obiective particulare, de a căror realizare depinde înţelegerea corectă a temei acestei lucrări. Un prim obiectiv se referă la prelucrarea datelor deja existente în critica de specialitate, urmărind şi adunarea într-o sinteză a tot ceea ce s-a scris despre acest poet, aparţinând poeziei române moderne, căruia i se potrivesc mai multe formule lirice, fără ca vreuna să-l definească, având capacitatea să anticipeze, să sugereze şi să exprime complet toate marile momente lirice.
Un al obiectiv este centrat pe surprinderea principalelor teme şi motive specifice operei sale, precum şi a mecanismului de construcţie a discursului poetic.
În prezenta lucrare se intenţionează, de asemenea, realizarea unui studiu metodic, având în vedere că G. Bacovia aparţine scriitorilor canonici studiaţi în liceu. Pornind de la opere abordate în cadrul colectivelor de elevi, se va încerca o perspectivare metodică a predării-învăţării-evaluării, în urma căreia, este de la sine înţeles că, orice profesor de specialitate se află în încercarea de a-i atrage pe elevi în tărâmul literaturii, dezvoltându-le gustul lecturii.

Lecturați gratuit Poezia lui George Bacovia. Metode de predare a poeziei moderne, autor Elena Amalia Chelea

Lucrarea poate fi citită online doar în Librăria Scriitorilor (www.librariascriitorilor.ro).

ISBN 978-606-30-6529-3