1 UNIVERSITATEA BUCUREŞTI FACULTATEA DE JURNALISM ŞI ŞTIINŢELE COMUNICĂRII ŞCOALA DOCTORALĂ DE ŞTIINŢE ALE COMUNICĂRII REPREZENTAREA MEDIATICĂ A MAGIEI ȘI A TERAPIILOR ALTERNATIVE Doctorand: Cositor Oana (Popescu) COORDONATOR ŞTIINŢIFIC: Prof. univ. dr. Mihai Coman Bucureşti 2019 2 Cuprins 3 4 Anexe...................................................................................................................................................205 5 Introducere Lucrarea de față aduce în prim plan utilizarea practicilor magice în epoca contemporană, mai precis felul în care se regăsesc acestea în mediul internetului. Scopul acestei lucrări este acela de descoperi în ce măsură practicile de terapie alternativă și complementară sunt reprezentate a fi o continuare a celor magice, și de a analiza reacția oamenilor în fața acestui fenomen și a reprezentărilor sociale pe care aceștia le fac în legătură cu aceste mesaje media. Magia pare să fi fost încă din cele mai vechi timpuri un ajutor, pe care omul l-a folosit pentru a opune rezistenţă în faţa acţiunilor defavorabile ale mediului exterior. Fie că era vorba de moartea unei persoane dragi, de găsirea alesului, de fenomenele naturale, de situaţia financiară sau de apariţia unei boli, oamenii au găsit refugiu şi sprijin în practicile magice, în cei care erau iniţiaţi în magie, în obiectele cu potenţial caracter protector, în plantele medicinale sau în anumite refrenuri care aveau menirea să le aducă linişte sau sănătate sau noroc. J. Maxwell vorbește în cartea sa, “Magia”, despre o anumită stare psihologică, stare a minţii dar şi a sufletului pe care trebuie să o atingă un practicant al oricărui tip de magie pentru ca actul magic să fie considerat un succes. Se poate trage concluzia că vindecarea prin magie poate funcţiona doar dacă cele două premise de la care porneşte, ca procedeu magic, sunt întrunite: voinţă puternică şi relaxarea. Practicanţii unor astfel de forme de vindecare magică se prezintă ca fiind continuatorii unor şcoli care transmit din generaţie în generaţi tainele vindecării. Am presupus aşadar că a existat un traseu de transmitere al proceselor primilor magicieni până în ziua de azi, iar noile media și ”popular culture” joacă un rol important în ce priveşte formele pe care medicina magică le îmbracă astăzi. În plus, am observat în interacțiunile de zi cu zi, sau doar urmărind știrile on-line, că numărul informațiilor în legătură cu alte practici de medicină, decât cea clasică a crescut în ultimii ani, acest subiect stârnind interes atât din partea oamenilor, cât și din partea mediei. De asemenea, utilizarea tot mai mare a internetului a oferit un acces mai larg la acest gen de informații. Toate aceste lucruri, la care se adaugă interesul personal pentru fenomenul magiei, m-au condus către o încercare de a clarifica felul în care magia, mai precis vindecarea magică, face parte din viața noastră contemporană, modernă și tehnologizată și felul în care noi 6 reacționăm astăzi la ea. Altfel spus, ce este magie în viața noastră și care este semnificația ei astăzi. Abordări teoretice În ceea ce privește abordările teoretice, am abordat practicile magice din perspectivă funcționalist - constructivistă. Astfel, perspectiva funcționaliste asupra magiei, are în vedere consecințele acesteia și deriva din gândirea fundamentată de Emile Durkheim în Franța și de Herbert Spencer în Marea Britanie. Din perspectiva funcționalistă, societatea apare și funcționează asemenea unui organism în care fiecare organ își îndeplinește funcția sa spre o mai buna funcționare a întregului. Paradigma funcționalistă nu presupune neapărat că rolurile fiecărei părți sunt pozitive sau negative, ci doar încearcă să afle care sunt acelea, motivul pentru care persistă și, dacă se impune, modalități de a le elimina dintr-o societate. Paradigma constructivistă este cea care afirmă că realitatea este construită, nu descoperită. Autori precum Berger și Luckmann, Ernst von Glasersfeld, și alții prezintă ființele umane ca participând în mod reflexiv în cadrul chiar al realităților pe care sunt în curs să le construiască. Constructivismul se alătură acelor curente de gândire care se concentrează pe a aduce lumină asupra unor locuri în societate ascunse, pe a asculta vocile reduse la tăcere, pe a pune la îndoială caracterul firesc al instituțiilor și care sugerează alternative pentru realitățile trăite. Una dintre manierele de construcție a realității este folosind discursul. Există discursul medical, legal, științific, al afacerilor, cel public, etc. Metoda de cercetare Am considerat potrivită pentru scopul cercetării de față utilizarea analizei de conținut calitativă și a analizei naratologice. Am aplicat aceste metode asupra unui corpus alcătuit din comentariile oamenilor de pe paginile de internet ale practicienilor de terapii alternative, din secțiunea testimoniale și din textele de auto-prezentare ale acestor practicieni. Am analizat mărturiile de pe un număr de 12 de pagini de internet. Această analiză a fost făcută din prisma teoriei cadrajului (Framing 7 theory). Ulterior acestei analize de conținut, am abordat corpusul și din perspectiva naratologică, analizând de data aceasta doar discursurile media ale celor care au interacționat cu practicienii de terapie alternativă. Dintre genurile narațiunii, am ales narațiunea hagiografică ca model de analiză. Structura lucrării Am structurat lucrarea în 5 capitole distincte care fac conexiuni între magie și comunicare, media în general, noile media, terapiile alternative, și localizează practicile magice în societatea contemporană. Astfel, în capitolul I, am vrut să subliniez importanța limbajului și a comunicării în general în interacțiunile umane. Comunicarea a fost definită din mai multe perspective, iar studiul comunicării a fost abordat din perspectiva unor numeroase teorii. Cercetările în domeniul comunicării au condus la dezvoltarea științelor comunicării, care a devenit un domeniu de sine stătător. În cadrul științelor comunicării se regăsește studiul comunicării mediate, care se concentrează asupra comunicării cu ajutorul variatelor mijloace de comunicare, ceea conduce la studiul mijloacelor de comunicare de masă – studiul mass-mediei. După prezentarea unui scurt istoric al mass-mediei, am adus în prim plan noile media, dezvoltarea acestora și implicațiile lor în domeniul comunicării, dar și în ceea ce privește interacțiunile zilnice ale oamenilor. O dată cu dezvoltarea mass-mediei, s-a dezvoltat și cultura media, cea a filmelor, a muzicii și produselor virtuale. Cultura media este un univers eclectic, iar literatura de specialitate studiată dovedește acest lucru. Au fost studiate fenomene din cultura media precum telenovelele, cu un studiu de caz asupra serialului Dallas, subiectul religiei este și el regăsit în acest cadru, cu exemple precum noile mișcări religioase, religia scientologică, cultul pe care oamenii l-au creat în jurul figurii lui Elvis și reutilizarea unor texte scrise de Shakespeare în serialele de televiziune. Magia își găsește și ea locul în cultura media prin cărți care au fost ecranizate, exemplu în acest sens constituindu-l seria Harry Potter, sau prin reprezentarea mediatică a medicinei marginale care ulterior a căpătat denumirea de terapii alternative și complementare, cu un studiu de caz în care prezintă și analizează acoperirea media a unei epidemii de rujeolă care a debutat în parcul de distracții Disneyland din Statele Unite. 8 Capitolul II prezintă un scurt istoric al abordărilor teoretice care privesc magia, definirea conceptului de magie și prezentarea perspectivelor teoretice sub care fenomenul magiei a fost studiat. Dintre numeroasele practici magice, conceptul de vindecare magică este prezentat și clarificat în acest capitol. Vindecarea magică presupune atribuirea bolii unei puteri supra- naturale și poate avea loc în prezența unui vraci, care poate comunica cu aceste puteri sau chiar le poate controla. Vraciul are aceste capacități deosebite datorită faptului că accesează o forță magică – mana. De-a lungul timpului, au fost voci care au afirmat că magia și știința se întrepătrund. În plus față de aceste concepte, am fost preocupată de aflarea zonelor în care se regăsește astăzi magia. Astfel, am localizat practicile magice în cadrul comunităților neo-păgâne, care pot fi încadrate la rândul lor în zona mai amplă a mișcării New Age. Comunitățile neo-păgâne încearcă să readucă în prim plan figuri ale zeităților din perioada antichității sau din perioada medievală, și pot adopta de asemenea și o perspectivă panteistică sau naturală a religiei. O trăsătură comună a acestei comunității este utilizarea la scară largă a noilor mijloace de comunicare, membrii comunităților reușind să mențină legătura cu ajutorul internetului, care de asemenea a reușit să facă aceste comunități cunoscute și accesibile unui număr mare de oameni. Practicile magice apar în acest context, al internetului, transformate și adaptate acestui nou mediu. Mișcarea New Age se referă la activități mai diverse, nu doar la cele religioase, propunând un stil de viață diferit, ecologic, centrat pe sine. În cadrul acestei mișcări, există un curent holist, care tratează individul și vindecarea acestuia în cazul unor dezechilibre, dintr-o perspectivă holistă, care presupune rezolvarea acestora din perspectivă spirituală, emoțională și fizică. Și în cadrul acestei mișcări internetul joacă un rol important, deoarece aici se regăsesc pagini cu sfaturi și modele oferite celor care vor să trăiască în spiritul New Age. În ceea ce privește relația dintre magie și mass-media, exemplele din literatura de specialitate se referă la un interes crescut al mediei pentru orice conexiune se poate face între ocultism și comportamente sociale deviante, cum ar fi cazul în care un elev a fost suspectat de crimă, iar motivul suspiciunii a fost faptul că asculta muzică rock. O altă conexiune între media și magie se referă la filmele care au ca subiect magia sau vrăjitoarele, cum ar fi Rosmery”s Baby, The Craft, Buffy- Spaima vampirilor, Fermecate, etc. 9 Practicile magice sunt regăsite astăzi și în cultura internetului, care le face mai accesibile iar literatura de specialitate prezintă felul în care acestea s-au adaptat noului mediu virtual. Astfel, divinația, comuniunea cu natura, ritualul capătă valențe noi în cadrul internetului, se adaptează acestuia, și nu își pierd din proprietăți, ba chiar par a fi mai puternice datorită răspândirii la scară largă. Și alte elemente din repertoriul magiei se regăsesc în mediul virtual, de data aceasta în jocurile pe internet: conceptele de mana și avatar. Acestea sunt adaptate jocurilor, își păstrează proprietățile și au devenit mult mai cunoscute datorită acestui mediu. Capitolul III prezintă terapiile alternative și complementare, descrie cadrul legislativ de funcționare a acestora și reglementările cu privire la denumire, activitate, cursuri de acreditare și practicile care pot fi considerate terapii alternative și complementare. De asemenea, am regăsit aceste terapii utilizate în cadrul comunităților neo-păgâne și a mișcării New Age. Printre practicile care apar în cadrul acestor comunități se regăsesc șamanismul și plantele medicinale, care sunt în acord cu aceste curente, pentru că abordează sănătate din punct de vedere holist. Studiile din literatura de specialitate au surprins aspecte ale felului în care media se acoperă subiectul terapiilor alternative și complementare. O primă concluzie,comună acestor studii, ar fi interesul în creștere pe care media îl acordă acestui subiect. O altă concluzie este că metoda de cercetare este analiza de conținut calitativă. De asemenea, teoria cadrajului este utilizată în aceste cercetări, iar cadrele de analiză se referă la voci, localizare, reprezentare, cazuri, afecțiuni. Concluziile trimit către nevoia de implicare mai mare din partea mediului academic din domeniul medical în ceea ce privește subiectul terapiilor alternative și către îmbunătățirea comunicării pacient-medic alopat în ceea ce privește adoptarea unui tratament alternativ. În ceea ce privește terapiile alternative și mediul on-line, sunt prezentate aspecte privind costurile ridicate ale acestor tratamente, crearea unor platforme de informare în legătură cu riscurile la care oamenii se supun atunci când hotărăsc să urmeze un tratament alternativ și din nou, un dialog mai deschis cu medicul curant, care ar trebui să se implice mai mult în ceea ce privește un eventual astfel de tratament. Un aspect pe care l-am observat în ceea ce privește mediul on-line, este acela că polemicile de pe paginile de internet sau blog-urile care abordau subiectul terapiilor alternative s-au muta pe rețelele de socializare, cum ar fi Facebook, și o dată cu această mutare, dialogurile au încetat, pentru că s-au creat grupuri cu acest specific, în care nu sunt Next >