1 ANTONETA CANDREA GHID METODIC DE BUNE PRACTICI ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR 2 3 ANTONETA CANDREA GHID METODIC DE BUNE PRACTICI ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI. ACTIVITĂȚI ȘCOLARE ȘI EXTRAȘCOLARE. EXEMPLE DE BUNE PRACTICI ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR 4 CUPRINS Argument……………………………………………………………………………........... 5 Managementul clasei de elevi……………………………………………………………… 6 Rolurile managerului clasei………………………………………………………………... 6 Relații și interacțiuni în clasa de elevi……………………………………………………... 8 Tipuri de relaţii interpersonale din mediul școlar…………………………………………. 9 Profesorul în învățământul primar – manager şi formator al procesului instructiv educativ……………………………………………………………………………………. 10 Tendința actuală a învăţământului modern – latura formativă a educaţiei în învățământul primar……………………………………………………………………………………… 12 Planificarea activităților de consiliere a părinților…………………………………………. 17 Exemple de bune practici. Activități școlare și extrașcolare în învățământul primar Activitatea 1 Decembrie – Ziua Națională a României …………………………………… 19 Activitatea Iată, vin colindători!............................................................................................ 21 Activitatea Importanța serbărilor școlare………………………………………………… 23 Activitatea Luceafărul poeziei românești………………………………………………….. 26 Activitatea Unirea Mică……………………………………………………………………. 28 Activitatea Colaborarea între familie și școală. Mărțișoare pentru ființa cea mai dragă, mama!....................................................................................................................................... 32 Activitatea Felicitări pentru cea mai deosebită mamă!........................................................... 35 Activitatea Drumul hârtiei și al cărții……………………………………………………… 38 Activitatea Rolul activităților școlare în formarea personalității copiilor………………… 39 Activitatea 1 Iunie – Ziua Copilului………………………………………………………… 41 Bibliografie………………………………………………………………………………… 43 5 ARGUMENT Lucrarea de față prezintă noțiuni referitoare la managementul clasei de elevi care este un domeniu de cercetare în ştiinţele educaţiei, făcând referire la perspectivele de abordare a clasei de elevi şi structurile dimensionale ale acesteia, în scopul asigurării conduitelor corespunzătoare pentru optima desfăşurare a procesului de predare-învăţare-evaluare din învățământul primar. De asemenea, este detaliată influenţa educativă exercitată de manager asupra clasei, determinată de modul în care îşi îndeplineşte rolurile manageriale care sunt prezentate structurat, cu detaliile necesare fiecărui tip. În clasă, copiii îndeplinesc sarcini comune, care contribuie la formarea unor relaţii de interdependenţă. Trăind în același mediu, o parte importantă din etapa activă a unei zile, între ei se creează şi relaţii afective, precum şi tensiuni sau conflicte, de aceea am pus accentul pe această temă, definind și exemplificând tipurile de relaţii interpersonale care se formează în mediul școlar din învățământul primar. Pedagogia activă, caracteristică învăţământului modern, face posibilă trecerea de la transmiterea de cunoştinţe la formarea de deprinderi şi de abilităţi, accentuând astfel latura formativă a educaţiei. În prezent, modelul magistricentric, al dascălului aflat în centrul procesului instructiv-educativ este înlocuit de o viziune pedagogică nouă, în care școlarul joacă rolul cel mai important, devenind parte activă a instruirii sale. Demersul didactic al învățătorului se află sub incidenţa unor principii didactice, care îl orientează şi care vizează alegerea unor metode specifice, selectarea celor mai utile strategii. De aceea am dat exemple, în această lucrare metodică, de o planificare a activităților cu părinții și, în partea a doua, am prezentat detaliat zece activități școlare și extrașcolare desfășurate la nivelul învățământului primar, exemple de bune practici, la care am adăugat fotografii făcute în timpul desfășurării demersului didactic sau cu produsele obținute, fiind activități desfășurate de mine, în anul școlar 2024-2025, la clasa la care predau. Concluzia prezentei lucrări o constiutie faptul că acţiunea definitorie a şcolii rămâne educaţia, considerată un proces destinat exclusiv omului şi care vizează disciplinarea şi civilizarea acestuia, din perspectiva unui ideal de personalitate umană, propus şi dorit chiar de societate. Autoarea 6 Managementul clasei de elevi Managementul clasei de elevi este un domeniu de cercetare în ştiinţele educaţiei care studiază perspectivele de abordare a clasei de elevi şi structurile dimensionale ale acesteia, în scopul asigurării conduitelor corespunzătoare pentru desfăşurarea procesului de predare- învăţare-evaluare. Cei mai mulţi membri ai societăţii consideră că a fi învățător înseamnă să ştii carte, cât mai multă carte. Dacă aprofundezi acest aspect, constaţi că a şti carte este o condiţie esenţială pentru profesor, dar nu suficientă, deoarece el este specialist în domeniu, dar şi pedagog care stăpâneşte bine ştiinţele educaţiei. Specialiştii în educaţie au demonstrat că în procesul învăţării se creează o serie de relaţii între copii, relații care pot influenţa pozitiv sau negativ învăţarea. În şcoală, mediul are influenţe asupra dezvoltării lor, iar comportamentul rezultă în mare măsură calitatea relaţiilor dintre copiii instituției şi ai clasei. În concluzie, pentru exercitarea profesiei didactice este necesar să cunoşti şi să orientezi relaţiile dintre școlari, în scopul asigurării candidaţilor pentru desfăşurarea procesului de învăţare şi educare. Rolurile managerului clasei În procesul de formare, cadrul didactic este figura centrală pentru elevi. Această poziţie nu se primeşte de undeva, ci se câştigă. Există învățători cu pregătire ştiinţifică şi pedagogică incompletă, care nu sunt consideraţi ca elemente reprezentative pentru copii. Influenţa educativă exercitată de manager asupra clasei este determinată de modul în care acesta îşi îndeplineşte rolurile manageriale. Acestea sunt: ❖ Planificarea Învățătorul planifică întreaga activitate de formare şi educare, în funcţie de idealul educaţional prevăzut în Legea învăţământului, de obiectivele urmărite şi de particularităţile grupului clasei. ❖ Organizarea Întreaga activitate a clasei de elevi este organizată de profesor în învățământul primar, cu consultarea membrilor grupului şi cu delegarea responsabilităţilor în rândul elevilor. 7 Participarea la organizarea muncii copiilor conduce la o atitudine pozitivă a acestora faţă de obiectivele urmărite şi îi motivează pentru îndeplinirea lor. ❖ Comunicarea Comunicarea este esenţială. Ea trebuie înţeleasă ca proces ce se desfăşoară de la învățător la elev, de la elev la învățător şi între elevi. Relaţiile dintre emiţător şi receptor sunt deschise, sincere, nestresante, pentru ca mesajul să fie bine perceput şi liber acceptat. Calitatea comunicării influenţează climatul din interiorul grupului, care, la rândul lui, influenţează procesul învăţării. ❖ Conducerea În calitate de manager al clasei, cadrul didactic deține rolul de a conduce activitatea de formare şi educare a copiilor în sensul că este dirijor, dar orchestra care interpretează cântecul este clasa de elevi. Stilurile de conducere adoptate ţin de profesor, dar şi de particularitatea grupului. ❖ Coordonarea Coordonarea activităţii clasei presupune asigurarea legăturilor dintre obiectivele clasei şi cele ale membrilor grupului, coerenţa acestora şi repartizarea sarcinilor în funcţie de tipul de lucru, evitarea consumului inutil de timp sau a pierderilor. ❖ Îndrumarea Profesorul în învățământul primar este principalul îndrumător al elevilor în procesul învăţării. Pentru aceasta, trebuie să-i cunoască bine şi să-i îndrume în funcţie de problemele fiecăruia, deoarece îndrumările cu caracter general, bune pentru toţi, sunt destul de rare. În funcţie de îndrumările primite, copilul îşi formează comportamente care îl ajută sau nu să se integreze în activitatea de învăţare. ❖ Motivarea Unul din rolurile principale ale învățătorului ca manager al clasei este motivarea elevilor pentru învăţare, încât aceasta să nu fie doar o obligaţie, ci o dorinţă care vine din interiorul lor. Domeniul educaţiei, insistă pe necesitatea manifestării unor comportamente nu doar pe aspectele coercitive. ❖ Consilierea Consilierea se manifestă pe diferite planuri, în afara celui care vizează învăţarea. Astfel, cadrul didactic este pregătit să ofere consiliere în domenii ca orientarea şcolară şi profesională, cunoaşterea personală şi a grupului, orientare centrală, aprecierea valorilor, a conduitelor etc. 8 ❖ Controlul Controlul este necesar în orice activitate şi indiferent de vârsta şi experienţa celor controlaţi. El controlează dacă se îndeplinesc sarcinile didactice şi cum se realizează ele, nivelurile de performanţă la care se îndeplinesc obiectivele stabilite etc. Controlul urmăreşte să regleze activitatea din timpul desfăşurării ei. ❖ Evaluarea Evaluarea se realizează după parcurgerea unor etape mai mici sau mai mari şi cu folosirea unor instrumente specifice. Ea se desfăşoară în trei etape distincte: măsurarea, analiza rezultatelor şi măsuri ameliorative. Instrumentele de evaluare se construiesc în funcţie de obiectivele urmărite. Dacă instrumentele de evaluare au fost întocmite şi aplicate corect, avem informaţii clare, obţinute pe baze ştiinţifice, care să stea la baza deciziilor celor mai potrivite privind dezvoltarea clasei de elevi. Relații și interacțiuni în clasa de elevi Profesorul Mielu Zlate defineşte relaţiile interpersonale ca legături psihologice conştiente şi directe între oameni. Acelaşi autor precizează şi condiţiile de realizare a relaţiilor interpersonale: ✓ participă întregul sistem de personalitate al indivizilor pentru obţinerea reciprocităţii (caracterul psihologic); ✓ în actul respectiv se implică persoana conştientă de sine şi de celălalt (caracterul conştient); ✓ necesitatea unui minim contact perceptiv între parteneri (caracterul direct). În clasă, elevii îndeplinesc sarcini comune, care contribuie la formarea unor relaţii de interdependenţă, pentru realizarea obiectivelor comune. Trăind în același mediu, o parte importantă din etapa activă a unei zile, între copii se creează şi relaţii afective, precum şi tensiuni sau conflicte. Procesul de adaptare la viaţa şcolară formează la elevi competenţa socială sau capacitatea de a surprinde logica socială din clasă. Începuturile competenţei sociale se observă din familie, dacă ea oferă condiţiile necesare şi se consolidează în activitatea desfăşurată în clasă sau în afara ei. 9 Tipuri de relaţii interpersonale din mediul școlar Între elevii unei clase se creează următoarele tipuri de relaţii interpersonale: relaţii de cunoaştere reciprocă Ei simt nevoia să cunoască alţi copii; încep cu colegul de bancă sau cu cel de pe strada lui şi continuă cu ceilalţi în funcţie de anumite interese. Cei care nu simt o asemenea necesitate sunt retraşi, comunică greu şi cu învățătorul. De asemenea, mulţi simt nevoia de a transmite celorlalţi informaţii despre sine. Asemenea cerinţe trebuie încurajate pentru că vor comunica mai uşor şi mai deschis cu clasa. relaţii de intercomunicare Mulţi copii simt nevoia să comunice mai mult cu cei din jur. Pentru aceasta trebuie învăţaţi ceea ce să comunice, în primul rând, şi apoi încurajaţi să comunice altora ceea ce ştiu şi să ceară informaţii care-i interesează. relaţii socio-afective Între școlari se formează relaţii de simpatie, de antipatie, de apropiere, de respingere etc. Se pune întrebarea: Este important pentru învățător ce tipuri de relaţii socio-afective se creează între elevii clasei? Răspunsul este: E foarte important, pentru că într-o clasă în care sunt relaţii de antipatie, chiar duşmănie, procesul de predare-învăţare are de suferit. Aceste tipuri de relaţii formează emoţii şi sentimente. Unii pot veni din mediul familial cu anumite emoţii şi sentimente care-i împing către respingerea celor din jur. Cu mai multe situaţii de acest fel, nu mai putem vorbi de coeziunea clasei. relaţii de influenţare Relaţiile şi interacţiunile care se dezvoltă în clasă imprimă copiilor o serie de valori şi norme care-i influenţează în procesul de formare. Aceste influenţe sunt de cele mai multe ori, fără voia indivizilor, dar îi pot schimba în bine sau în rău. Influenţele exercitate de unii elevi asupra altora se cer studiate cu atenţie şi orientate cu tact spre aspectele pozitive. Deviaţiile de comportament ale unora, determinate de relaţiile de influenţare din cadrul grupului asupra cărora se intervine cu brutalitate, duc la serioase crize, care se rezolvă cu multă greutate. În sistemul de învăţământ, rolurile cadrului didactic se exercită direct asupra școlarilor. Între cei doi actori nu se interpune altceva. De asemenea, învățătorul trebuie să fie conştient că în educaţie rezultatele nu se pot recondiţiona şi că influenţa asupra lor este hotărâtoare. Next >