1 CHECK-MATE, CHECK-MATH AUGUST 2026 PROF. RIŞCĂ FLORIN ADRIAN 2 ȘAHUL, ”SPORTUL MINȚII” M-am întrebat întotdeauna de ce i se spune ”sportul minții”, adică ce legătură are cu sportul. Am căutat și pe internet și nu am găsit nici o explicație. De efort fizic prea mare nu se face, pentru că mutarea unei piese nu presupune să îți miști prea mult ”mușchii”. Probabil ideea de competiție i-a făcut pe unii să considere o mare legătură cu sportul. Șahul are marele avantaj că poate fi jucat de oricine, și când mă refer la oricine înseamnă orice persoană, indiferent de faptul că poate are vreun eventual handicap. Poate fi jucat chiar și de persoanele nevăzătoare, care pot folosi așa numitul ”șah-orb”. De altfel în perioada comunistă, condamnații politici jucau șah, din celule diferite, neavând piese și trimițându-și mutările prin alfabetul Morse, folosind pereții celulelor pentru a transmite codurile din Morse. Aș dori să arăt că putem vedea o mai mare legătură cu matematica. Putem porni de la faptul că tabla de șah reprezintă un sistem de axe ortogonale cu 8 litere pe 3 orizontală: a, b, c, d, e, f, g, h și 8 numere pe verticală: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8. Fiecare din cele 64 de pătrate de pe tabla de șah este practic un punct de coordonate formate dintr-o literă și o cifră (sau mai simplu o pereche). Exemple: a6, c5, d8 De asemenea, putem vedea multe reguli în șah (regula opoziției, a pătratului și altele) care sunt strâns corelate cu geometria. Şahul este atât de fascinant pentru că numărul de variante de joc este imens, ceea ce presupune că niciodată nu te poţi plictisi, având alte mutări de fiecare dată. Un bun jucător de şah ajunge să aibă o minte foarte bine ordonată putând să ajungă să aibă o bună memorie vizuală. Acest lucru poate să îi permită să facă calcule matematice mari în minte sau să reţină ani de naştere ai unor scriitori sau ai unor domnitori, sau să memoreze foarte uşor tot felul de date utile. Cel mai valoros al minții este considerat jocul de șah. Datând aproximativ din perioada dintre secolul III și secolul VI, șahul este și în ziua de azi un joc apreciat de către adepții jocurilor de societate și nu numai. Despre apariția șahului s-au formulat mai multe variante. 4 Conform acestora, țara de origine a jocului de șah este considerată fie Persia Cea mai cunoscuta legendă ne relatează despre un înțelept indian care a inventat jocul de șah pentru a da o lecție regelui Indiei. Se spune că regele era un om foarte nedrept cu poporul său și mult prea orgolios. Din acest motiv, bătrânul înțelept a decis să construiască un joc cât mai interesant care să-l învețe pe rege despre rolul fiecărui membru de la curtea regală. Să-l facă să realizeze prin intermediul șahului că regele – piesa principală a jocului, este un element fragil, având în permanență nevoie de sprijinul slujitorilor pentru a fi apărat. Rajahul (denumire a regilor în a fost extrem de încântat de frumusețea jocului și a vrut numaidecât să-l rasplătească pe înțelept pentru așa o invenție. Înțeleptul a refuzat în nenumărate rânduri dar până la urmă, la insistențele regelui, a fost de acord să primească o recompensă. Dorința înțeleptului de a-și primi rasplata în boabe de grâu a stârnit uimire regelui. Dar inventatorul frumosului joc de șah a știut ce cere. A vrut să i se ofere un bob de grâu pentru prima pătrățică de pe tabla de șah, două pentru a doua, patru pentru a treia, opt pentru a patra 5 și tot așa mai departe până la ultima pătrățică. Practic a vrut să creeze o progresie geometrică cu 64 termeni de rație 2 și cu primul termen 1. Dupa ce s-a efectuat calculul, s-a descoperit că este vorba de 264 − 1 = 18.446.774.073.709.551.615 boabe de grâu, o cantitate de grâu imensă și că rezervele de grâu al Indiei nu ar acoperi nici jumătate de tablă! Practic însemna producția de grâu pe foarte mulți ani a Indiei. Înțeleptul i-a cerut împăratului să ia aminte la învățătura acestui joc și anume că dacă un joc nevinovat nu poate fi plătit, atunci prețul jertfei unui suflet este imens. De aceea trebuie să prețuiască și să cinstească cum se cuvine orice suflet din împărăția sa. Acest joc oferă și alte învățături. Împăratul trebuie să fie atent la modul în care se folosește de sfaturile sfetnicilor de lângă perechea împărătească, cărora unii le zic nebuni, pentru că au viclenii și priviri piezișe și dau lovituri ascunse. Turnul, care înfățișează puterea ce zdrobește, stă cel mai departe de împărat pe tablă, deoarece împăratul nu trebuie să folosească această putere decât când a istovit celelalte mijloace. Pionii stau față în față, pentru că ei sunt oamenii de rând care merg totdeauna la jertfă. Grija împăratului 6 trebuie să fie mereu trează către ei. Însă, dacă neînsemnatul pion ajunge la ultima căsuță, devine mare dregător, arătând dreptul valorii personale, singura îndreptățire a nobilimii. Luptătorii trebuie să stea cu îngăduință unul în fața celuilalt, purtându-se cu stăpânire chiar față de potrivnicul lor. Când se face o mișcare la șah, nu se cuvine s-o retragi și să faci alta. Trebuie să te gândești bine la ce ai de făcut și apoi să săvârșești acțiunea. Întâi cu getare și apoi hotărâre și statornicie. La sfârșit, după ce se isprăvește jocul, toate piesele cad amestecate în aceeași cutie, ceea ce arată și milostivilor împărați, ca și tuturor oamenilor de rând, care le este obștescul sfârșit. Legenda este una cu tâlc care ne spune multe despre fascinantul joc de șah. Prima și prima dată este bine să privești doi jucători de șah. Să te uiți la ei, să le urmărești mișcările. Nu vei înțelege nimic, desigur. Dar cu siguranță că vei fi intrigat. Așa că, pasul doi ar fi să înveți regulile de bază. Denumirea pieselor, regulile de mișcare a pieselor pe tablă, etc. Primele meciuri de șah vor fi doar de acomodare, fără pretenții și fără strategii. Este nevoie 7 de mult timp pentru a reuși să vezi cu trei, patru mutări înaintea adversarului, dar tot exersând vei reuși. Şahul este o artă a razboiului, de aceea cei mai mulţi militari de carieră joacă şah destul de frecvent. Plus că, jocul de şah nu este pentru oricine, jucătorii de şah (exceptând sportivii legitimaţi la club) reprezintă o elită superioară. Jucând şah vei dezvolta mintea, merită. 8 METODOLOGIA ANTRENAMENTULUI ŞAHIST Nu voi înceta niciodată să mă extaziez în faţa acestui fabulos joc de şah ale cărui origini misterioase se trag de undeva din noaptea timpurilor! Imaginat, se spune, de către un bătrân înţelept, şlefuit de spiritul creator al popoarelor care l-au practicat, înfruntând toate prejudecăţile şi interdicţiile, cucerind în mod pacific continentele şi survolând diversele epoci, ideea acestui joc s-a dezvoltat şi evoluat - mereu îmbogăţit de la o generaţie la alta – pentru a ajunge în zilele noastre la o dezvoltare colosală. Intrat demult în sferele de interes ale umanităţii, acest veritabil fenomen a devenit în zilele noastre una din expresiile cele mai prestigioase ale divertismentului uman, unde joc de competiţie, ştiinţă şi artă se combină într-un interesant cocktail intelectual. Desigur, semnificaţia filozofică şi formativă a jocului de şah ar putea scăpa unor persoane care preferă elocvenţa instantanee unei gândiri profunde, confruntarea directă unei abordări judicioase. Atunci, ei nu văd aici 9 decât două persoane taciturne, care mută din timp în timp pe o tablă cadrilată câteva figurine asemănătoare unor jucării de copii. În realitate, avantajele practicării şahului sunt apreciabile căci, chiar dacă ești o fire mai expansivă, o cură de cugetare interioară nu poate decât să structureze mai bine vivacitatea ta spirituală. Pe de altă parte, şahul este arta războiului fără vărsare de sânge, care permite resurecţia eroilor căzuţi pe câmpul de onoare, care obţin astfel posibilitatea unei noi şanse într-o confruntare mereu reînnoită. Iată de ce milioane de oameni de toate vârstele şi având preocupările cele mai diverse îşi petrec timpul lor liber în compania acestor figurine bicolore ale căror mutări şi combinaţii au darul de a alunga plictiseala, a reînviora spiritul şi a provoca o gamă largă de senzaţii puternice. Asemenea multor alţi copii, şi eu am fost repede şi iremediabil atras de acest joc minunat. Încetul cu încetul, competiţiile şahiste mi-au devenit o adevărată şcoală, în care victorii şi înfrângeri, bucurii şi amărăciuni mi-au modelat caracterul, pregătindu-mă mai bine pentru viaţă. Next >